Polivalentul Chardonnay

Chardonnay Leat 6500

Prin Leat 6500 Chardonnay Razvan Macici incearca sa exprime stilul Lumii Noi transpus in terroir-ul de Murfatlar.

Este unul dintre cele mai cultivate soiuri albe din lume (locul 2, dupa soiul spaniol Airen), dar conduce cu lejeritate la capitolul popularitate. De asemenea, este soiul care a reflectat cel mai bine capriciile modei in toata istoria moderna a gusturilor. Trecut la capitolul „si altele” pana la mijlocul anilor ’80, Chardonnay a reusit sa produca o adevarata „manie” la nivel mondial, apogeul popularitatii sale fiind atins la mijlocul anilor ’90, moment in care exponentele generatiei „Bridget Jones” l-au adoptat ca element definitoriu al propriului stil de viata.
Noile mode ale Lumii Noi au adus cu sine si baricarea vinurilor din acest soi, dar si celebra sintagma „ABC – Anything But Chardonnay” (trad. – orice, in afara de Chardonnay), transformand soiul intr-un simbol al „globalizarii gusturilor”.
Soiul si vinurile Chardonnay pot fi gasite oriunde (chiar si acolo unde nu te astepti) din trei motive:
1. este un soi „cuminte”, necapricios, usor de cultivat si usor de vinificat
2. din punct de vedere aromatic este destul de neutral, reprezentand baza perfecta pentru orice tip de experimente ale enologilor, de la cele simple, pana la cele mai excentrice.
3. vinurile din acest soi sunt „user friendly”, delicioase si suculente.

Asemanator omologului sau rosu, Pinot Noir, Chardonnay-ul reflecta perfect conditiile de clima si sol, terroir-ul.
In zone mai reci, vinurile sunt directe, proaspete, cu aciditate foarte ridicata, pe cand in regiunile cu clima mai calda vinurile dezvolta arome de fructe tropicale, cu tente bogate de flori si miere. De exemplu, cultivat in solurile calcaros-granitice precum cele din Chablis, Chardonnay-ul da vinuri cu o mineralitate ascutita, foarte compacte, cu un atac percutant si un final lejer si elegant. In acelasi timp, daca este cultivat in regiuni cu o contributie solara generoasa, in soluri mai bogate (precum cele din Australia, Chile sau California, in aceasta clasa inscriindu-se si Murfatlarul), vinurile Chardonnay pot fi mai rotunde, mai dense structural si mai profunde aromatic.
Insa nu numai terroir-ul poate influenta stilul vinurilor Chardonnay. Este „cobaiul perfect” pentru multi dintre vinificatori, deciziile luate de acestia punandu-si in mare masura amprenta asupra stilului final al vinului: de la alegerea drojdiilor (salbatice sau selectionate), pana la vasul de fermentare (tanc sau baric de stejar), cu sau fara fermentatie malolactica, maturare in sticla sau in lemn de stejar etc. In functie de alegerile de mai sus avem de-a face cu doua stiluri ale acestui soi:
1. Chardonnay-urile nebaricate (clasic) – Fermentate in tancuri de inox, fara nici o influenta a lemnului, aceste vinuri sunt apropiate prin stilul acid mai mult de Sauvignon Blanc si Pinot Gris, fara sa aiba insa aceeasi intensitate la capitolul nuante verzi. In functie de gradul de coacere al strugurilor pot dezvolta arome de la mere verzi, pere si coaja de lamaie, pana la ananas si mango.
2. Chardonnay-urile baricate (Lume Noua) – Fermentate si/sau maturate in lemn aceste Chardonnay-uri sunt corpolente si vin cu un plus de arome de vanilie, unt, chiar ciocolata si scortisoara (in functie de gradul de ardere al baricurilor). In zonele mai reci, aceste vinuri etaleaza note predominante de citrice, in timp ce in regiunile calde sunt accentuate impresiile de fruct tropical, copt.

Chardonnay-ul nu ar fi Chardonnay fara „unt”! O chestiune de „love or hate”, aceasta caracteristica influenteaza stilul vinului atat aromatic, cat si structural. De cele mai multe ori, vinurile Chardonnay sunt caracterizate ca fiind onctuoase, cremoase sau catifelate in textura. Aceste „epitete” se datoreaza in principal fermentatiei malolactice, o fermentatie secundara prin care trece vinul, proces in cadrul caruia acizii malici (astringenti, duri, precum cei din merele crude) sunt transformati in acizi lactici (precum cei din lapte).

Iata o galerie de imagini cu Razvan Macici degustand si descriind Chardonnay-ul din colectia Leat 6500 a Cramei Atelier.

2 replies »

  1. Razvane, felicitari de la un absolvent roman in Londra, ce locuieste acum in Franta. Din intamplare sunt dobrogean, iar pasiunea pentru struguri si indirect pentru vin mi se trage din copilarie, cand, calare pe bicicleta, iti furam din vie. Haha. Asta ca sa fiu sincer sa iti spun, caci acela a fost momentul in care m-am indragostit de vie. Ani la rand apoi ti-am tot „furat” cate un ciorchine-doi, in aventurile mele de vara-toamna, pe meleagurile Murfatlar, mai mult din sete si din pofta de ceva dulce, care sa-mi dea energie la pedalat. Haha. Vezi tu, eu sunt Constantean, insa cauciucurile tocite de la fostele mele biciclete sunt marturie la cat am colindat prin acest judet, prin care pot merge oricand cu ochii inchisi. Iar Murfatlar (sau Basarabi), pt mine, reprezinta cu siguranta un punct de referinta. Iar acum, ca sa „tai crapul”, dupa cum zice englezul, voi spune cititorilor ca sunt mandru sa descopar acest site, dar in primul rand ca sunt uimit sa-l vad pe cel care produce vinurile mele favorite, pline de aroma, structura si persistenta a gustului, lucru intalnit indeosebi pe meleagurile insorite ale Dobrogei, unde strugurele e mai bine „bronzat”. Cu stima, din Alsace. Alexandru

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Follow atelierul de vinuri on WordPress.com

Video tentatii. Rezisti?

Alege!

Arhiva

atelierul de vinuri

Blog Stats

  • 464,291 hits
%d blogeri au apreciat asta: