Venerabila vie veche

In ultimii ani, goana dupa fondurile europene ce a pus stapanire pe toata suflarea vinului romanesc a facut ca fondul viticol al Romaniei sa reintinereasca subit. Multi producatori autohtoni, fermecati de mirajul „banilor UE”, s-au grabit sa lichideze viile vechi, „mai putin productive”, si sa replanteze vii tinere din soiuri internationale, mai bine „vazute” si cu priza mai mare decat orice Cramposie, Babeasca Neagra, Plavaie sau Novac.

vie-veche-murfatlar

Producand o cantitate mai mica de struguri, viile batrane reusesc sa isi concentreze toate „energiile metabolice” pentru mai putini ciorchini.

Se spune ca unele vinuri devin mai bune o data cu trecerea timpului. Unele, nu toate! La vie, insa, este demonstrat ca acest lucru este universal valabil. In tarile cu o cultura si o educatie in domeniul vinului mai dezvoltata, cultul viilor vechi, batrane este foarte la moda. Producatorii se mandresc cu vechimea plantatiilor lor, trecand varsta acestora pe eticheta.
Multe crame celebre limiteaza voluntar folosirea termenului „vie veche” pentru vinurile din plantatiile mai tinere de 35 de ani. In California, Africa de Sud sau Australia vii cu varste cuprinse intre 80 si 100 de ani, chiar mai varstnice, nu reprezinta un lucru iesit din comun. De exemplu, crama australiana Tahbilk are o plantatie de Shiraz datand din 1860, in timp ce renumita casa din Champagne Bollinger detine un mic lot cu vite prefiloxerice, plantat la inceputul anilor 1800. Poate parea surprinzator, dar in Franta, cu ale sale „vieilles vignes”, varsta plantatiilor atinge cel mult o jumatate din cea a multor vii din Lumea Noua. Iar motivul principal pentru aceasta situatie este faptul ca mare parte a viilor europene a fost distrusa la propriu, de la inceputul secolului al XVII-lea si pana la inceputul urmatorului, de cel mai de temut dusman al vitei: filoxera. Producatorii europeni s-au vazut astfel nevoiti sa sacrifice viile vechi si bolnave si sa refaca plantatiile cu vite noi pe portaltoi nord-american, rezistent la boala.

plantatie CS ferma 2

Plantatia de Cabernet Sauvignon exploatata de M1.Crama Atelier la Murfatlar a fost infiintata in 1957!

Strugurii produsi de viile foarte tinere nu sunt considerati a fi materie prima de calitate pentru vinurile premium. In majoritatea tarilor europene, legislatia permite folosirea strugurilor pentru productia de vin numai dupa trei sau cinci ani. Pentru urmatoarele doua sau trei decade de viata, viile sunt catalogate a fi adulte, iar strugurii pot fi folositi dupa voie, cu toate ca sunt multi producatori de top care considera ca vinurile „mari” se pot obtine numai din vite de peste 30 de ani. De ce? Deoarece, dupa 35 de ani, via incepe sa-si incetineasca evolutia fizica si vegetativa, producand o cantitate din ce in ce mai mica de struguri. Din aceasta cauza, multi producatori orientati spre cantitate considera ca este mai profitabil sa inlocuiesti o vie „geriatrica”, neperformanta, cu una viguroasa, de pe urma careia pot obtine mai multi struguri.

Este acceptata ipoteza potrivit careia reteaua de radacini a viilor vechi ajunge la o adancime foarte mare, reusind astfel sa asigure intr-un mod mult mai eficace necesarul de nutrienti si minerale din sol. Astfel, producand o cantitate mai mica de struguri, viile reusesc sa isi concentreze toate „energiile metabolice” pentru mai putini ciorchini, acesteia fiind mai concentrati si cu un nivel al densitatii si complexitatii aromatice mai mare decat la cei din viile tinere.
Varsta vitei de vie, ca si in cazul oamenilor, poate varia si in functie de regiunea in care este plantata. In zonele cu cantitati de precipitatii mai mari, vitele nu pot concura in longevitate cu cele din zone aride. De asemenea, iernile aspre sunt si ele o piedica in evolutia viilor, de aceea, in zone precum Canada, viile de 30-35 de ani sunt considerate batrane.

Razvan Macici in vie 10.2013

Razvan Macici la „vanatoare” de vii vechi in podgoria Murfatlar

Printre plantatiile exploatate de M1.Crama Atelier la Murfatlar se afla si cateva vii cu varste de pana la 57 de ani. Inca de la prima recolta a proiectului M1, Razvan Macici si-a exprimat dorinta de a lucra cu vii adulte, insa de anul trecut demarat o adevarata „vanatoare” de vii vechi, de „hidre batrane”, plantatii capabile sa faca diferenta.
„Am hotarat sa merg in vie si sa caut vite vechi. Cele mai batrane vii de aici sunt cele din 1957 – 1958, de cand s-au infiintat aceste plantatii. Am vazut un Cabernet Sauvignon din 1957 impresionat. Este nevoie de munca, pentru ca efectiv sunt niste butuci care nu mai au treaba cu sistemul de conducere. Aceste vii sunt precum cele din Africa de Sud, „the bush vines”! Se preteaza extraordinar pentru productia de vinuri mari”, afirma Razvan in campania lui 2013, reiterand atunci inca o data crezul sau in potentialul acestor plante: „Sunt sigur ca aceste vite pot da vinuri mari, generoase, precum cele din Africa de Sud, Australia sau Chile, vinuri cu concentratie, cu taninuri coapte si dulci, cu extract si intensitate aromatica!”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Follow atelierul de vinuri on WordPress.com

Video tentatii. Rezisti?

Alege!

Arhiva

atelierul de vinuri

Blog Stats

  • 467,127 hits
%d blogeri au apreciat asta: