Viena = vin (impresii eno-turistice)

Din pozitia de simplu turist, perspectiva pe care o ai asupra Vienei se indreapta instinctiv catre aspecte precum arta, muzica, arhitectura, shopping, petrecere a timpului liber (muuulte baruri, cafenele, pub-uri, cluburi, restaurante gurmet, ca sa nu mai amintesc de muzee, parcuri, targuri si nenumarate manifestari in aer liber). Si ar mai fi cateva, multe altele, precum: ciocolata, Mozart, Klimt, Strauss, Art-Nouveau Secession etc. Ei bine, foarte putini dintre cei care viziteaza Viena o privesc si din perspectiva vinului, cu toate ca el este acolo si il gasesti aproape peste tot. In toata aceasta „impestritare” multicultural-mercantila a Vienei – care de altfel este specifica mai tuturor oraselor foste capitale de mari imperii -, vinul ocupa un loc important si binemeritat, relatia capitalei austriece cu aceasta bautura fiind una destul de intima si de foarte lunga durata.

anbau_wien_fond2

La inceputul lunii octombrie, am avut ocazia sa ma reintorc in Viena pe pozitia de „turist enologic” (daca permiteti sintagma!). Alaturi de Cosmin Tudoran, blogger, artist, somelier, si Bogdan Sandu, proprietarul magazinului de vinuri Ethic Wine, am fost invitati de catre Biroul de Turism al Austriei sa descoperim Viena si din perspectiva de care vorbeam in randurile de mai sus. Bineinteles ca invitatia nu a stat prea mult in casuta de mail inainte ca ea sa fie confirmata! Astfel, timp de patru zile am „baut” si batut Viena in lung si in lat – la pas majoritatea timpului, cu taxiul sau cu alte mijloace de transport – in cautarea acelor elemente definitorii ale vinului vienez. Relatarea intregii „aventuri” vieneze (chiar daca ea s-a intins pe durata a patru zile) ar presupune un spatiu destul de mare editorial, asa ca am sa ma rezum aici la a puncta cateva dintre cele mai importante puncte ale acesteia si cateva date despre vinul vienez.

Cateva „picanterii” ale relatiei Viena – vin

Viena este singura metropola din lume care detine peste 600 de hectare de vie plantata in zona urbana. Bineinteles, in multe colturi ale lumii, mai exista vita de vie plantata in interiorul oraselor, insa de cele mai multe ori aceasta are rol strict ornamental. In Viena lucrurile stau cu totul altfel. Cele 612 hectare de vita de vie de aici joaca un semnificativ rol economic, fiind principalul furnizor de vinuri de calitate pentru acest oras, dar si un unul ecologic, Viena numarandu-se printre cele mai „verzi” capitale ale lumii.

„Vinovat” pentru inceputul relatiei Viena – vin ar fi imparatul Marcus Aurelius Probus, cel care, la mijlocul secolului III, a comandat infiintarea mai multor plantatii in Vindobona (numele dat de celti Vienei), pentru a produce vinul necesar platii soldei legiunilor sale. In Evul Mediu, vinul a avut de asemenea un rol important in viata orasului. Fiind o aglomerare urbana destul de mare, Viena avea o retea hidrologica contaminata, vinul reprezentand una dintre cele mai sigure bauturi ale acelor vremuri. Se spune ca era oferit inclusiv detinutilor, iar foarte multi dintre muncitori isi primeau plata in galeti cu vin. Insa, calitatea vinului vienez nu a fost dintotdeauna la fel. Legenda spune ca, in perioada Imparatului Frederick al III-lea, vinul era atat de slab, incat suveranul a interzis consumul sau, de frica sa nu fie daunator sanatatii supusilor sai. Acel vin era numit „mancatorul de butoaie” si se spune ca era atat de acru incat putea dizolva cercurile baricurilor. Deoarece era considerat a fi un „dar ceresc”, vinul nu a fost aruncat, ci a fost amestecat cu mortar si folosit (chipurile!) pentru constructia Catedralei Sfantul Stefan.

Semne ale inclinatiei spre viticultura a vienezilor mai exista si astazi chiar in plin centrul orasului. Un bun exemplu, este parcela de 21 de vite – cea mai mica plantatie recunoscuta DOC din lume -, aflata in apropierea Schwarzenbergplatz. Aceasta mica vie este exploatata astazi de catre Meyer am Pfarrplatz, pentru producerea vinului Gemischter Satz. De asemenea, chiar in curtea Palatului Schonbrunn, mai exista 1.000 de metri patrati de vita de vie, o mica parte dintr-o plantatie istorica cumparata de Imparateasa Maria Tereza, in 1744, si care este exploatata de catre producatorii Christ, Gobenzl, Meyer am Pfarrplatz si Wieninger.

Potrivit Rebflächenverzeichnis (evidenta suprafetei de vita de vie 🙂 ), tinuta de Primaria orasului Viena, in capitala austriaca exista aproximativ 520 de vii individuale, o treime dintre acestea (126) functionand ca producatori de vinuri, iar restul ca „taverne de vin”, Buschenschanken.

Hotel Rathaus Vienna Wine & Design

Pe langa vinuri, in mica noastra „escapada” in capitala austriaca am primit si un „pat cald”. Si nu unul oarecare, ci la un boutique hotel in construit in tema excursiei noastre. Hotel Rathaus Vienna Wine & Design este un concept-hotel unic. La fiecare pas te lovesti de motive ale temei abordate: vinul. De la nenumaratele elementele de design ce trimit catre vie, vin, sticle si tirbusoane, pana la selectia de peste 15 branzeturi pentru vin si prajiturile cu vin de la micul dejun, de la cosmeticele pe baza de vin si produse viticole pana la covoarele si peretii amenajati dupa acelasi film. Vinul este peste tot! Fiecare camera din cele 39 ale hotelului este dedicata unui producator de top austriac, lucru pe care il vezi inca de la usile „brand-uite” cu logo-urile sau etichetele vinarilor, minibarurile oferind vinuri si produse din portofoliul producatorului respectiv. Din oferta restaurantului hotelului Rathaus nu lipsesc vinurile de top ale Austriei, pe meniu aparand insa si cateva dintre marile vinuri ale lumii. Pentru a completa oferta, hotelul organizeaza la cerere si excursii de o zi la cramele si in podgoriile pe care le reprezinta.

Weingut Wieninger

Pentru regiunea viticola Viena, Weingut Wieninger este considerat a fi un producator de talie mare, detinand peste 10 procente din productia totala de vin a acestei denumiri de origine. Cu cele 70 de hectare (suprafata la care a ajuns anul acesta dupa ce a achizitionat crama Hajszanneumann), Fritz Wieninger este un producator ce impune respect in zona, datorita calitatii vinurilor sale, fiind oferit ca ca etalon atat de iubitorii de vinuri de aici, cat si de concurenta. Am ajuns la Wieninger in plina campanie de recoltare. Expresia „cel mai mare producator” nu pare sa mai impresioneze odata ce ai ajuns in curtea cramei. Nu esti dezamagit, insa vezi ca perceptia asupra dimensiunilor unei crame este diferita de la o tara la alta. In ciuda „framantarilor” impuse de dificila campanie 2014 („Am pierdut peste 25% din recolta din cauza conditiilor de clima”), Fritz Wieninger, cel care conduce aceasta afacere de familie de aproximativ 500.000 de sticle anual, isi gaseste timp sa ne faca un mic tur al cramei. Dupa trecem in viteza prin partea de vinificare, Fritz Weininger ne coboara in beciurile in care stau la maturat vinurile sale, pivnite care au apartinut bisericii din vecinatate. Principala orientare a cramei Weininger este calitatea, asa ca Fritz isi cultiva viile conform principiilor biodinamice. Spune ca in acest mod vinurile produse reflecta cel mai bine terroir-ul. Weingut Wieninger are vii in podgoriile Bisamberg si Nussberg, aceasta din urma fiind considerata un fel de „Bolgheri” a Vienei. In urma degustarii a o parte din vinurile Wieninger (Gemischter Satz, Riesling, Gruener Veltliner, Chardonnay, Pinot Noir), ajungem sa intelegem diferentele dintre cele doua zone. Vinurile din Bisamberg sunt mai bogate in arome de fructe, prietenoase si proaspete si cu o aciditate mai ridicata. Cele din Nussberg, merg pe stilul clasic, auster, bine inchegate in constructia data combinatia dintre aciditate moderata si mineralitate ridicata, dar cu o textura mai cremoasa si cu arome mai pronuntate de condimente si nuci.

Double G – Gruener Veltliner si Gemischter Satz

w gem satz

In Viena sunt permise spre cultivare 36 de soiuri de struguri, dintre care 86% sunt albe, iar 14% rosii. Soiul cu cea mai mare raspandire este Greuner Veltliner, insa ceea ce este reprezentativ pentru Viena este Gemischter Satz, fiind singurul loc in care se produce. Gemischter Satz este un vin obtinut din mai multe soiuri de struguri, plantati, culesi si vinificati impreuna. Pentru aceasta specialitate locala sunt acceptate 20 de soiuri, cele mai cunoscute fiind Gruener Veltliner, Rheinriesling, Weissburgunder, Grauburgunder, Gewruztraminer sau Neuburger. Acest „amestec” aparut ca o necesitate a vinificatorilor locali de a se proteja de anii de recolta mai slabi, clima din zona fiind una destul de capricioasa, si de a avea anual o calitate constanta, iar acum este considerat a fi „vinul fanion” al regiunii. Asociatia vinificatorilor locali WienWein Group reglementeaza productia de Gemischter Satz prin reguli destul de stricte, acestea referindu-se atat la partea de vie, cat si la cea de vinificare. Potrivit acestor reglementari, pentru a purta denumirea de Gemischter Satz, vinul trebuie sa aiba in compozitie cel putin trei din soiurile acceptate, iar ca proportii acestea nu pot depasi 50% si nici nu pot fi sub 10% din cantitatea totala.

Gemischter Satz este atat de popular in Viena incat exista wine-bar-uri care ii poarta numele si care oferteaza numai acest vin. Datorita reglementarilor WienWein Group, vinurile sunt foarte diferite intre ele de la un producator la altul, de la o recolta la alta. Au totusi in comun caracterul prietenos, corpul mediu si aciditate destul de ridicata, ce le da o prospetime aparte.

Colectia Palais Coburg

Am ajuns la Palais Coburg, dupa cateva interventii „sus-puse” ale gazdei noastre, Biroul de Turism al Austriei, cu toate ca locul este inchis publicului larg, acces partial avand doar specialistii cu programari facute in prealabil sau iubitorii de vinuri care obisnuiesc sa se rasfete cu vinuri de colectie de cateva mii de euro. Pentru un iubitor de vin, o vizita aici echivaleaza cu cea a unui copil la Disneyland! Si nu exagerez cu nimic, deoarece colectia de vinuri gazduita de Palais Coburg este formata din peste 60.000 de sticle, depozitate pe o suprafata de 775 metri patrati, fiind una dintre cele mai mari din lume. Unde alt undeva mai poti vedea la un loc 100 de recolte de Chateau d’Yquem, toata spuma regiunii „Champagne”, un singur perete de vinuri de peste 1 milion de euro, toate etichetele „personalizate” de la Mouton Rothschild, zeci de recolte de Petrus, Domaine de la Romanee Conti, Latour etc, ca sa nu mai vorbesc de toate super-toscanele si de toate porto-urile, tokaji-urile si „madeir-ele”, unele dintre ele cu varste formate din trei cifre?! Crama care gazduieste colectia Palais Coburg a fost construita in interiorul fostului zid al orasului medieval Viena, ruina ce dateaza din secolul al XVI-lea. Colectia este impartita in sase incaperi (dintre care cinci pot fi vizitate), fiecare dintre ele avand un specific aparte: vinuri din Franta, Lumea Veche, Lumea Noua, Champagne, Chateau d’Yquem si colectia de vinuri rare.

Palais Coburg, fosta resedinta de vara a lui Ferdinand von Saxa-Coburg-Gotha, si intreaga colectie de vinuri apartin lui Peter Puhringer, un cunoscut om de afaceri german. Am aflat de la gazdele noastre ca pentru restaurarea acestui loc Puhringer a cheltuit peste 80 milioane de euro! Nu am putut afla insa, cu toate ca am insistat, care este valoarea intregii colectii de vinuri de la Palais Coburg!

Meyer am Pfarplatz si Buschenschanken

Anual, in Viena se produc aproximativ 1.400.000 de litri de vin alb si 300.000 de litri de vin rosu (aproape 7 milioane de pahare de vin de 250 ml). Aproape toata cantitatea de vin produsa este vanduta imediat pentru a fi servita in Heuringen si Buschenschanken, doi termeni cu o insemnatate aparte pentru „consumatorii” vienezi. Ei desemneaza acele „asezaminte intr-un cultul vinului”, mai pe scurt tavernele si restaurantele de vin, iar in Viena te intalnesti cu astfel de locuri la tot pasul. Se spune ca aceste localuri au fost reglementate in 1784 de catre Imparatul Franz Josef, care, pentru a proteja producatorii de vinuri si a feri populatia de vinuri „botezate”, a transferat comercializarea vinurilor direct catre producatorii de vin. Modul de clasare al acestor stabilimente, prin acordare de crengute de pin, impus de Joseph al II-lea, este folosit si astazi. Diferenta intre Heuringen si Buschenschanken este ca acestea din urma functioneaza doar cateva luni pe an, fiind amplasate in mijlocul viilor vieneze.

La o astfel de Buschenschanken am ajuns si noi in ultima zi a excursiei in Viena, in plina sarbatoare a „Sturm-ului” (must aflat in ultima faza a fermentarii). Gazda noastra, Weingut Mayer am Pfarrplatz, vinde sturm, vin la pahar si cateva preparate reci. Mobilierul, cateva mese cu scaune si sezlonguri de plaja. Nimic pretentios, insa nu duce lipsa de clienti. Dupa pranz, locul se umple de oameni. Aflam ca este cel mai popular mod de petrecere a timpului liber pentru multi dintre vienezi. Mayer am Pfarrplatz se numara printre cei mai renumiti producatori austrieci, aceasta afacere de familie datand de prin secolul al XVII-lea. Cu numai 40 de hectare in exploatare, pe care le lucreaza dupa principii bio-organice, acest producator este renumit ca fiind unul dintre pionierii Wiener Gemischter Satz.

*Acest wine-trip a fost organizat cu sprijinul Biroului de Turism al Austriei.

2 replies »

  1. Vinuri vieneze, arta, istorie, traditie, pasiune, ciocolata, vals vienez, green world si Palais Coburg. Mi-a facut mare placere sa citesc acest articol. Mi-am inchipui pentru o clipa ca sunt in mijlocul la toate minunatiile descrise de tine. Sper sa am norocul tau candva, de a ajunge in Palais Coburg, acum cu siguranta se afla pe lista dorintelor… 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Follow atelierul de vinuri on WordPress.com

Video tentatii. Rezisti?

Alege!

Arhiva

atelierul de vinuri

Blog Stats

  • 466,111 hits
%d blogeri au apreciat asta: